Am plecat intr-o sambata seara pe la 9 catre Belgrad. Am zis asa, sa o luam catre sud, pana la mare, la Adriatica, si apoi sa urcam pe coasta.
Asta dupa aproape doua saptamani de concediu in care ne-am ocupat de amenajari interioare, cu excursii la Budapesta la Ikea urmate de zugraveli si montat de mobila.
Planul era sa stam vreo 10-12 zile pe drum dar ... lantul de la moto s-a rupt ( spre norocul meu la 20 km de Timisoara, si nu la 200 sau 2000) iar gentile laterale de aluminiu au venit abia vineri, 4 iulie, cu o zi inainte de plecare.
Asa ca ne-am pornit noaptea , decizie inspirata din punct de vedere termic, si am condus vreo 400 km pana la Cacak (ciaciac se citeste ) . Dormit la un motel cu 47 eur ( de altfel cea mai scumpa cazare dar eram prea franti ca sa ne gandim la altceva) si apoi spre sud pana la Sveti Stefan, langa Budva.
Canionul Tara, impresionant iar eu destul de obosit, cu pauze dese. Dana doar amorteli prin genunchi...
Dupa o zi de Muntenegru, Budva, mai departe spre Dubrovnik.
Impresionant. Un loc in care mi-ar placea sa traiesc, poate...
Mai apoi inspre peninsula nu-stiu-cum, intr-un orasel dintr-un golfulet. Apoi tot spre nord, pe coasta, la Split, cu cazare la Trogir intr-un camping fain.
Dupa o zi de relativa odihna plin Split, am plecat spre Zadar. Cam in zadar... Nimic spectaculos, doar un camping comunist si un oras uratel cu 7 cladiri vechi si-o bucata de zid.
Asa ca , mai bine, hai acasa, ne-am zis.
Si ne-am pornit pe la 12, zicandu-ne ca ne-om opri pe undeva, poate la Zagreb, poate mai incolo. Dar nu ne-am oprit decat in Timisoara, dupa 850 km intr-o zi, la 4 dimineata.
Cam asta a fost. Cateva poze aici, restul pe flickr.
